Cinque Metodi Cumuni di Test Non Distruttivi.

Ⅰ.Chì ghjè un test non distruttivu ?

In generale, i testi non distruttivi utilizanu e caratteristiche di u sonu, di a luce, di l'elettricità è di u magnetismu per rilevà a situazione, a dimensione, a quantità, a natura è altre informazioni relative à difetti vicini à a superficia o interni nantu à a superficia di u materiale senza dannà u materiale stessu. I testi non distruttivi anu per scopu di rilevà u statu tecnicu di i materiali, cumpresu s'elli sò qualificati o s'elli anu una vita utile restante, senza influenzà e prestazioni future di i materiali. I metudi cumuni di testi non distruttivi includenu i testi à ultrasoni, i testi elettromagnetichi è i testi di particelle magnetiche, frà i quali i testi à ultrasoni sò unu di i metudi più cumunimenti usati.

Ⅱ.Cinque metudi cumuni di prova non distruttiva:

1.Definizione di a prova ultrasonica

U test à ultrasoni hè un metudu chì usa e caratteristiche di l'onde ultrasoniche per propagassi è riflette si in i materiali per rilevà difetti interni o oggetti stranieri in i materiali. Pò rilevà diversi difetti, cum'è crepe, pori, inclusioni, allentamenti, ecc. A rilevazione di difetti à ultrasoni hè adatta per diversi materiali, è pò ancu rilevà u spessore di i materiali, cum'è metalli, non metalli, materiali cumposti, ecc. Hè unu di i metudi più cumunimenti usati in i testi non distruttivi.

Perchè e piastre d'acciaio spesse, i tubi à pareti spesse è e barre tonde di grande diametru sò più adatti per a prova UT?
① Quandu u spessore di u materiale hè grande, a pussibilità di difetti interni cum'è pori è crepe aumenterà di cunsiguenza.
② I pezzi forgiati sò fabbricati per mezu di un prucessu di forgiatura, chì pò causà difetti cum'è pori, inclusioni è crepe in u materiale.
③ I tubi à pareti spesse è e barre tonde di grande diametru sò generalmente aduprate in strutture ingegneristiche esigenti o situazioni chì sustenenu forti stress. A prova UT pò penetrà in prufundità in u materiale è truvà pussibuli difetti interni, cum'è crepe, inclusioni, ecc., chì hè cruciale per assicurà l'integrità è a sicurezza di a struttura.

2. Definizione di TEST DI PENETRAZIONE

Scenarii applicabili per u test UT è u test PT
U test UT hè adattatu per rilevà difetti interni di materiali, cum'è pori, inclusioni, crepe, ecc. U test UT pò penetrà u spessore di u materiale è rilevà difetti in l'internu di u materiale emettendu onde ultrasoniche è ricevendu segnali riflessi.
U test PT hè adattatu per rilevà difetti di superficia nantu à a superficia di i materiali, cum'è pori, inclusioni, crepe, ecc. U test PT si basa nantu à a penetrazione di liquidu in crepe o difetti di superficia è usa un sviluppatore di culore per visualizà a pusizione è a forma di i difetti.
A prova UT è a prova PT anu i so vantaghji è svantaghji in l'applicazioni pratiche. Sceglite u metudu di prova adattatu secondu i diversi bisogni di prova è e caratteristiche di u materiale per ottene migliori risultati di prova.

3. Prova di currenti parassite

(1) Introduzione à u test ET
ET Test usa u principiu di l'induzione elettromagnetica per avvicinà una bobina di prova chì porta corrente alternata à una pezza di travagliu cunduttore per generà currenti parassite. Basatu annantu à i cambiamenti in e currenti parassite, si ponu deduce e proprietà è u statu di a pezza di travagliu.
(2) Vantaghji di u test ET
U test ET ùn richiede micca cuntattu cù a pezza o u mediu, a velocità di rilevazione hè assai rapida, è pò testà materiali non metallici chì ponu induce currenti parassite, cum'è a grafite.
(3) Limitazioni di u test ET
Pò solu rilevà difetti superficiali di materiali conduttivi. Quandu si usa una bobina di tipu passante per ET, hè impussibile di determinà a pusizione specifica di u difettu nantu à a circunferenza.
(4) Costi è benefici
ET Test hà un equipaggiamentu simplice è un funziunamentu relativamente faciule. Ùn richiede micca una furmazione cumplicata è pò fà rapidamente testi in tempu reale in situ.

U principiu basicu di a prova PT: dopu chì a superficia di a parte hè stata rivestita cù una tinta fluorescente o una tinta culurata, u penetrante pò penetrà in i difetti di l'apertura di a superficia sottu un periodu di azzione capillare; dopu avè eliminatu u penetrante in eccessu nantu à a superficia di a parte, a parte pò esse applicata à a superficia. In listessu modu, sottu l'azione di u capillare, u sviluppatore attirerà u penetrante ritenutu in u difettu, è u penetrante si infiltrerà di novu in u sviluppatore. Sottu una certa fonte di luce (luce ultravioletta o luce bianca), e tracce di u penetrante nantu à u difettu saranu visualizate (fluorescenza giallu-verde o rossu brillanti), rilevendu cusì a morfologia è a distribuzione di i difetti.

4. Test di particelle magnetiche

U "Test di Particelle Magnetiche" hè un metudu di test non distruttivu cumunimenti utilizatu per rilevà difetti superficiali è vicini à a superficia in materiali conduttivi, in particulare per rilevà crepe. Hè basatu annantu à a risposta unica di e particelle magnetiche à i campi magnetichi, chì permette a rilevazione efficace di difetti sottuterranei.

图片2

5. TEST RADIOGRAFICU

(1) Introduzione à u test RT
I raggi X sò onde elettromagnetiche cù una frequenza estremamente alta, una lunghezza d'onda estremamente corta è una energia elevata. Puderanu penetrà oggetti chì ùn ponu esse penetrati da a luce visibile è subisce reazioni cumplesse cù i materiali durante u prucessu di penetrazione.
(2) Vantaghji di u test RT
U test RT pò esse adupratu per rilevà difetti interni di materiali, cum'è pori, crepe d'inclusione, ecc., è pò ancu esse adupratu per valutà l'integrità strutturale è a qualità interna di i materiali.
(3) U principiu di a prova RT
U test RT rileva i difetti in l'internu di u materiale emettendu raggi X è ricevendu segnali riflessi. Per i materiali più spessi, u test UT hè un mezzu efficace.
(4) Limitazioni di u test RT
U test RT hà certe limitazioni. Per via di e so caratteristiche di lunghezza d'onda è d'energia, i raggi X ùn ponu micca penetrà certi materiali, cum'è u piombu, u ferru, l'acciaiu inox, ecc.


Data di publicazione: 12 d'aprile di u 2024